In calatorie cu personalul

Mirosul inabusitor ma „bareaza” chiar de la primul pas. Ma „lupt” si cu putin noroc gasesc un loc pe scaunelul plusat… „parfumat” si „colorat”.
Nu sunt multi calatori…

Din lipsa locurilor de depozitare a bagajelor, pe acestea le inghesui sub… fotoliu. Ma acomodez cat pot cu picioarele stranse intre sacose si scaunele aproape lipite unele de altele.

Aroma parfumata a „Washington City-ului” se instaleaza tot mai mult… si „savurez”…

Geamul cenusiu (de praf) din stanga mea nu se deschide; la fel si celelalte. Savurez…

In cateva minute, in compartiment sosesc alti calatori. Din cand in cand se aude si un… e liber?
Pasi, bagaje de rafe, inspiratii/expiratii rapide si sacadate… si accentul puternic moldovenesc plus miros specific, tinute dupa posibilitati… alcatuiesc tabloul-compartiment.
La prima vedere… nu pare nimic iesit din comun. Perdelele, scaunele si podeaua se potrivesc ca si culoare, dar parca totusi „ceva” disgratiaza aceasta pitograma tomnatica. E drept, cu tot ceea ce am semnalat mai sus… (nu are rost sa mai detaliez din nou).
Si inca ceva… Nasul se incadreaza perfect in decor… (poarta o uniforma bleu-spalacit).

Dar dincolo de toate… de forfota, de mireasma… ies din „tipar” convorbirile cu vecinul de bancheta dar si cele de la telefon. In plus, melodiile de ultima moda (de la cele populare la manelute) inveselesc atmosfera… mult aromata. Prin tonalitatea puternica, accentul pe „uai” si „aha, bun”… se fac intelesi cei doi interlocutori.

Personalul e de varsta a treia, dar in felul sau se grabeste sa nu depaseasca cele patru ceasuri… si asa mai ia cate o pauza academica prin halte.

Plictisitor, inabusitor, incomod, saracacios e intreg traseul… Si asa e mai tot timpul.

Nimic. Nimic nu inveseleste ochiul (sa nu mai reamintesc de miros si de auz)… Insa, la prostia ridicata la rang de istetime ma fac sa „donez” un zambet (cam fortat) in coltul gurii.

E trist… Suparator de trist cand chipurile mari, innegrite si aspre la fel ca si mainile… ale calatorului sunt exponate si debiteaza incultura sau altfel spus… se manifesta in toata splendoarea mirosului de Budai.

E corect sa avem acest regim de calatorie, mai ales cand platesti bilet majorat cu opt la suta? De ce am decazut atat? De ce avem astfel de trenuri?
Posibil raspuns: E scumpa apa, doar aceasta zona a fost inundata in urma cu cateva luni.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s