Ursul din tramvai

Nici bine nu pleacă tramvaiul din statie şi doi copii zgribuliţi îşi găsesc un loc chiar în mijloc. Cel mai înăltuţ începe să bată uşor într-o tobă improvizată şi în acelaşi timp să spună o urătură (cuvinte neînţelese). Celălalt îmbrăcat într-un cojocel şi cu un prosop pe faţă repeta după el, dansând.

Cât e tramvaiul de lung, ursuleţul se învârte de colo până colo… Deranjat parcă mască, se mişca ca un ameţit. Analiza pe toţi pasagerii din tramvai; oameni păreau obosiţi după o zi de luni.

„Ursuleţul” este neîngrijit, cu faţa şi cu mâinile înnegrite (şi nu de soare), doar ochii erau curaţi. În încercarea de a atrage atenţia se zbenguie cum simte el cel mai bine. Nu trebuie sa-i stai în cale, rişti să te mudăreşti.

Şi repeta după tovarăşul lui… numai el ştie ce zice. Şi iarăşi o tură înainte şi înapoi…

Spiritul Crăciunului sau a Anului Nou nu i-a cuprins pe niciunul, nici pe vatman, care probabil iritat accelerează. Luminile tramvaiului se întrerup în faze scurte, iar roţiile scot un sunet ascuţit. Aerul geros a pus perdea la geamuri. Nu văd foarte bine ce staţie urmează.

Încerc să nu mă uit insistent la micul urs… îl urmăresc cu coada ochiului. E în partea din faţă şi vine legănat.

Se opreşte la bancheta din faţă, chiar în dreptul unui domn. Neavând şerveţel ursuleţului îi curge nasul… prelung.

Întinde mâna şi imediat spune: ”Dai şi tu un ban?”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s